duminică, 6 iulie 2008

Cugetari diverse ("Costinesti 2008...")

TACEREA = cel mai simplu raspuns,
atunci cand cuvintele devin prea complicate
SPERANTA= pofta de viata concentrata intr-o pastila
Cand nu mai poti vedea, privesti in sufletele oamenilor; cand nu
poti auzi, citesti pe buze; cand nu poti vorbi, comunici prin semne. Dar adevarata tragedie este cand devii pasiv, nu mai simti si nu te mai implici, fiindca doar atunci inseamna ca nu mai esti capabil a trai.
VIATA = un balon de sticla, purtat de vant.
OPTIMISMUL = calitatea cea mai de pret a oamenilor puternici

Valuri... ("Costinesti 2008")

Valuri albe, inspumate, uriase, cum de mult nu am mai vazut. De fapt, o singura data am mai intalnit valuri atat de mari, sau poate sunt amintirile distorsionate, pentru ca atunci eram doar o copila si raporturile s-au mai schimbat intre timp.
Prima zi de Costinesti (ma aflu pentru prima data aici) am petrecut-o aproape in intregime in apa. Soarele a fost putin zgarcit cu turistii, in schimb caldura marii a compensat lipsa sa. Am incercat sa inot, nu prea aveam cum, asa ca mai mult m-am "zbenguit", cum ar spune mama. Foarte frumos. Am facut o gramada de fotografii si filmulete pe care abia astept sa le developez si sa le arat prietenilor.
Mai pe seara planuim o plimbare prin statiune. (eu, varul mai mic, Razvan, si matusica) Poimaine vor ajunge si parintii mei si, cine stie, poate ne strangem mai multi. Anyway, so far so good. I'm looking forward to meeting the very next day. Va p00p!

Din ciclul "Costinesti 2008"...

Trenul a parasit Gara de Nord de doar cateva minute. Cerul nu arata exact asa cum mi-as fi dorit, dar speranta moare ultima. La mare trebuie sa fie cald si bine. Astept, foarte putin rabdatoare, sa simt mirosul apei sarate, atat de cunoscut!
Tocmai am vorbit la telefon cu matusa, care e deja pe plaja. Mi-a spus ca e soare si ca sunt valuri "cool", cu alte cuvinte, e de bine. Mi-era dor de valurile uriase, care sa se sparga, spumos, aproape de mal. Sunt toata un zambet. Mai am putin.