Hai sa ne jucam

Hai sa ne jucam! Hai sa ne jucam cu viata, cu tot ceea ce ne sta in putinta, cu tot ce am putea realiza. Sa ne eliberam putin age nda stufoasa, incarcata de probleme si stres si sa gasim cateva clipe in care sa ne amintim nu de planurile de afaceri pentru luna in curs ci de planurile pe care ni le cladeam la inceputuri, sa ne amintim ce visam cand dificultatile nu ne bantuiau noptile, sa ne intoarcem spre teluri si dorintele originale. Sa ne inchipuim ca timpul s-a oprit in loc si putem fi ce am vrea sa fim: vedete, politicieni, mame, tati, bunici. Eu, una, as alege sa fiu copil. As amorti timpul la varsta aceea splendida, in care magia prinde contur si povestile se regasesc printre noi. As bloca supararile si lacrimile la intrarea in universul meu umil, dar minunat si as simti orice clipa de parca ar fi unica, avand experienta si apasarea multor primaveri ca „om mare”. Mi-as reintalni vechii prieteni, mi-as face altii noi, fata de care as sti acum sa nu gresesc, as privi cu alti ochi, mai intelepti, fiecare rasarit, apus, fiecare raza de soara si fiecare picatura de roua. Nu as mai rupe florile, caci cine ne mai inmiresmeaza si coloreaza pasii ca ele, m-as stradui sa nu fac rau, caci orice gest, orice provocare se intorc inmiit. M-as imbata cu lumina, cu galagia pe care , copil fiind, apucam sa o ascult, as alerga, as imbratisa, as zambi, as iubi mai mult si as incerca sa ofer spatiului din jur o reflexie de fericire. Iar cand jocul ar lua sfarsit, m-as intoarce cu coada intre picioare la lumea cotidiana, ingramadita in gunoaie, injurii si figuri posomorate. Caci orice joc respecta anumite reguli: de timp, de spatiu, de comportament. Insa toate au darul de a insenina, de a face trecerea de la trist la increzator, de a deconecta si de a oferi speranta unei existente mai agreabile. As vrea ca dintr-odata, lumea asa cum o stim sa se opreasca in loc. Pamantul sa nu se mai roteasca, sau sa o porneasca in sens invers si toate lucrurile pana adineauri luate in serios sa devina o gluma. Sa ne desfatam uitand de rigori, de conventii si de legi. Lansez o invitatie la joc. S-o onoram cu totii si sa vedem pana unde putem ajunge. Este doar o distractie, un fel de pacaleala a varstei, dar poate rezultatele ne vor surprinde in mod placut. Sa exploram limitele. N-avem nimic de pierdut.